0
Filtrele anti-magnetita protejează centrala termică şi radiatorii de depunerile metalice care se formează în timp. Descoperă de ce sunt esenţiale şi cum alegi modelul potrivit.
În instalaţiile de încălzire cu circuit de apă se pot forma, în timp, particule rezultate din coroziunea componentelor metalice. Acestea provin în special din radiatoare, conducte din oţel, schimbătoare de căldură, pompe şi alte elemente feroase ale instalaţiei.
O parte dintre aceste particule este formată din magnetită, un oxid de fier cu proprietăţi magnetice. Magnetita poate circula prin instalaţie împreună cu agentul termic şi se poate acumula în zonele cu secţiuni înguste sau în componente sensibile.
Procesul poate fi influenţat de calitatea apei, pătrunderea oxigenului în instalaţie, materialele utilizate şi modul în care sistemul a fost umplut şi întreţinut.
Depunerile metalice pot afecta circulaţia agentului termic şi funcţionarea echipamentelor din instalaţie.
Acumulările pot produce:
În centralele moderne, schimbătoarele de căldură şi pompele au canale de circulaţie compacte, ceea ce le poate face mai sensibile la impurităţile din instalaţie.
Filtrul antimagnetită este montat în circuitul de încălzire pentru a reţine particulele magnetice şi alte impurităţi transportate de agentul termic.
În interiorul filtrului se află, de regulă, un magnet şi un sistem de separare a particulelor. Atunci când apa trece prin corpul filtrului, magnetita este atrasă şi reţinută, iar particulele mai grele se pot depune în zona de colectare.
Filtrul nu elimină cauza coroziunii şi nu înlocuieşte spălarea sau tratarea instalaţiei. Rolul său este de a limita circulaţia impurităţilor şi de a proteja centrala şi celelalte componente.
În mod obişnuit, filtrul se montează pe conducta de retur, înainte ca agentul termic să intre în centrală. Astfel, impurităţile sunt reţinute înainte de a ajunge la pompă şi la schimbătorul de căldură.
Poziţia exactă trebuie stabilită în funcţie de:
Montajul trebuie realizat astfel încât filtrul să poată fi izolat, golit şi curăţat fără demontarea unei părţi importante din instalaţie.
Filtrul trebuie ales în funcţie de diametrul conductelor, tipul racordurilor şi debitul instalaţiei.
Nu este suficient să alegi modelul doar după materialul ţevilor. O instalaţie din cupru, PPR, oţel sau material multistrat poate utiliza dimensiuni şi tipuri diferite de racordare.
Înainte de achiziţie, verifică:
Un filtru subdimensionat poate introduce o pierdere de presiune prea mare, iar un model incompatibil poate necesita adaptări inutile ale instalaţiei.
Modelele Salus MD22S şi MD34S sunt destinate protecţiei instalaţiilor de încălzire împotriva magnetitei şi impurităţilor.
Diferenţele dintre modele trebuie verificate în fişa tehnică actuală, deoarece denumirea modelului poate indica dimensiunea sau tipul racordurilor, însă compatibilitatea nu trebuie stabilită doar după nume.
Alegerea se face în funcţie de dimensiunea reală a instalaţiei şi de racordurile existente. Materialul conductei, inclusiv PPR, nu determină singur modelul necesar.
Particulele reţinute rămân în interiorul filtrului până la efectuarea operaţiunii de curăţare. Dacă se acumulează o cantitate mare de impurităţi, eficienţa separării poate scădea, iar rezistenţa hidraulică poate creşte.
Frecvenţa întreţinerii depinde de:
Un filtru montat într-o instalaţie veche sau recent spălată poate acumula mai multe impurităţi în primele săptămâni de funcţionare şi poate necesita verificări mai frecvente.
Procedura diferă în funcţie de model. Unele filtre permit evacuarea impurităţilor printr-un robinet de purjare, în timp ce altele necesită izolarea, deschiderea şi curăţarea componentelor interne.
Înainte de intervenţie:
Simpla evacuare a unei cantităţi de apă prin robinetul inferior nu curăţă complet toate modelele. În anumite cazuri este necesară scoaterea magnetului şi îndepărtarea depunerilor din corpul filtrului.
Dacă filtrul nu are robineţi de izolare sau procedura presupune golirea instalaţiei, este recomandată intervenţia unui instalator.
Filtrul antimagnetită este recomandat în majoritatea instalaţiilor de încălzire care conţin componente feroase, în special atunci când este instalată o centrală modernă sau este înlocuită centrala într-un circuit existent.
Este util mai ales în cazul:
Necesitatea şi modelul potrivit trebuie stabilite în funcţie de configuraţia reală a sistemului.
Dacă într-o instalaţie există deja cantităţi mari de nămol şi depuneri, simpla montare a unui filtru nu este întotdeauna suficientă.
În astfel de situaţii poate fi necesară:
După curăţare, filtrul ajută la reţinerea particulelor rămase şi a celor care se formează ulterior.
Protecţia circuitului nu se limitează la montarea unui filtru. Calitatea agentului termic şi controlul coroziunii sunt la fel de importante.
În funcţie de instalaţie şi de recomandările producătorului centralei, pot fi necesare:
Completările frecvente introduc apă nouă şi oxigen în circuit, favorizând apariţia coroziunii.
Orice componentă montată într-un circuit introduce o anumită rezistenţă hidraulică. În cazul unui filtru dimensionat şi întreţinut corect, această pierdere de presiune trebuie să rămână în limitele acceptate de instalaţie.
Problemele pot apărea dacă:
Din acest motiv, alegerea şi montajul trebuie corelate cu caracteristicile hidraulice ale circuitului.
Montat şi întreţinut corect, filtrul poate contribui la:
Aceste beneficii depind şi de starea generală a instalaţiei. Filtrul este o componentă de protecţie, nu o soluţie pentru toate problemele circuitului.
La montarea unei centrale noi într-o instalaţie existentă, verifică dacă producătorul solicită spălarea circuitului şi instalarea unui filtru antimagnetită.
Alege filtrul în funcţie de diametrul şi debitul instalaţiei, nu doar după denumirea comercială sau materialul ţevilor.
Montează filtrul într-o poziţie accesibilă, cu respectarea sensului de curgere şi a instrucţiunilor producătorului.
Verifică filtrul după primele săptămâni de funcţionare, mai ales într-o instalaţie veche, apoi stabileşte intervalele de întreţinere în funcţie de cantitatea de impurităţi colectată.
Nu deschide filtrul atunci când instalaţia este fierbinte sau sub presiune şi nu efectua intervenţii dacă nu poţi izola componenta în siguranţă.
Depunerile de magnetită pot afecta pompa, schimbătorul de căldură, vanele şi circulaţia agentului termic. Un filtru antimagnetită montat pe retur poate reţine o parte importantă din aceste particule înainte ca ele să ajungă în centrală.
Pentru o protecţie eficientă, filtrul trebuie dimensionat corect, montat conform instrucţiunilor producătorului şi curăţat periodic. În instalaţiile contaminate, acesta trebuie utilizat împreună cu spălarea circuitului şi tratarea corespunzătoare a agentului termic.
